Un plan pentru viitorul omenirii

            Pentru a remedia situaţiile naţionale sau intenaţionale se prezintă tot felul de planuri: politice, financiare, economice, militare, planuri de o asemenea concepţie, de o asemenea inteligenţă de nemaiauzit! Suntem obligaţi să fim încântaţi. Numai că, vedeţi voi, aceste planuri nu au folosit niciodată la mare lucru pentru că nu privesc decât domeniul material: perfecţionarea tehnicilor, îmbunătăţirea, confortul, construirea de laboratoare, de universităţi, creşterea sau diminuarea înarmării etc…. iar omenirea se găseşte mereu în aceeaşi dezordine, în aceleaşi nenorociri. Atunci, văzând toate acestea am înţeles că cele materiale nu vor rezolva niciodată problema omenirii.

            Există însă un plan foarte simplu pentru a îmbunătăţi starea actuală a umanităţii, şi anume:

            În loc să lăsăm statul să continue să cheltuiască miliarde şi miliarde pentru spitale, închisori, tribunale, şcoli îl sfătuim să se ocupe numai de viitoarele mame, de femeile însărcinate…. Da, cheltuielile nu vor fi aşa de mari iar rezultatele vor fi infinit mai bune. De fapt vor exista rezultate, că încă nu există, viaţa omului tot aşa este. Dacă statul amenajează terenuri în regiuni foarte pitoreşti, cu apă curată de izvor, aer curat şi proaspăt de munte sau de mare, bine amplasate, iar acolo să se construiască locuinţe într-un anume stil, folosind anumite culori (cele 7 culori ale spiritualităţii). Acolo vor fi de asemenea, parcuri cu toate speciile de copaci şi flori, bazine şi fântâni cu apă…. Şi tot acolo femeile însărcinate vor veni să locuiască, să fie hrănite şi întreţinute pe cheltuiala statului pe toată perioada sarcinii.

            Ele îşi vor petrece tot acest timp în linişte, în frumuseţe şi poezie, citind, plimbându-se, ascultând muzică. Ele vor asista la conferinţe unde vor fi învăţate ce fel de viaţă să ducă în timpul sarcinii: ce trebuie să mănânce, dar mai ales să afle despre lucrarea pe care trebuie să o facă cu gândurile şi sentimentele lor asupra copilulu care se va naşte. Soţii vor putea, bineînţeles, să vină să le viziteze, vor fi învăţaţi despre felul în care să se comporte cu ele pentru a le ajuta în lucrarea lor. Atunci, veţi vedea, în aceste condiţii de pace, de armonie, de calm, de cunoaştere spirituală şi de frumuseţe, ce copii vor aduce mamele pe lume…. copii asupra cărora Cerul întreg se revarsă.

            În timp ce acum, dintre toate spiritele care coboară să se încarneze pe pământ, unele coboară cu mare greutate din Cer, dar celelalte de unde vin….? Porţile sunt închise pentru spiritele Cerului, ele nu pot pătrunde în trupuri pregătite în impuritate, răutate, dezordine. Iată de ce omenirea nu se ameliorează. Bineînţeles, într-un final ea se va îndrepta, dar după secole, după catastrofe şi mari suferinţe. Aici aveţi planul cu care ea se poate ameilora mai repede, fără să mai cunoască toate aceste suferinţe şi greutăţi. Religia, toate schimbările care au fost aduse până în prezent din punct de vedere tehnic, econimic, medical, nu au îmbunătăţit specia umană care trăieşte în continuare în aceleaşi pasiuni, în aceleaşi răutăţi ca şi mai înainte…. Şi poate chiar cu mult mai grave ca în trecut! Totuşi, putem îmbunătăţi omenirea, dar cu condiţia să începem cu începutul: mama în perioada în care îşi poartă copilul.

            Dacă aţi şti în ce condiţii trăiesc uneori femeile însărcinate! Ele locuiesc în cocioabe fără lumină, fără spaţiu şi tot ele sunt acelea care trebuie să facă şi să suporte totul. Ele merg şi la piaţă, iar soţul care este beat sau furios pentru că nu a găsit de lucru, sau a fost insultat de cineva, vine să se descarce pe soţia lui şi chiar o loveşte. Atunci, în ce stare de spirit îşi poartă ea copilul?…. În loc să construim spitale pentru aceste mame, ar fi mult mai bine să le oferim posibilitatea să-şi aştepte copilul în condiţii ideale. Apoi, să se reîntoarcă în cocioabe, dacă trebuie: copilul lor le va construi palate. Da, el este acela care, datorită talentelor şi capacităţilor sale, îşi va scoate părinţii din mizerie.

            Nimeni nu se preocupă de condiţiile în care femeile aduc pe lume copiii, şi apoi evident, când ne găsim în faţa unei asemenea mulţimi de dezechilibraţi, de bolnavi, de criminali, construim case specializate, spitale, închisori, luăm mai multe măsuri de control, mărim numărul gardienilor, poliţiştilor, doctorilor sau al educatorilor…. în loc să mergem direct la cauză, posibilitatea de a aduce fiinţe de lumină pe pământ prin viitoarele mame oferindu-le condiţiile necesare, noi încercăm să rezolvăm simptomele, care pot deveni infinite şi uite în ce hal a ajuns umanitatea. Toate măsurile ulterioare nu servesc la nimic. Iar dacă vom continua să cheltuim miliarde pentru a ameliora, să spunem aşa, psihologia şi pedagogia, nu vom ajunge niciodată să schimbăm această chintesenţă pe care mama a dat-o la început. Numai metoda de aici este eficientă.

            Nici un educator, nici un doctor nu poate schimba natura profundă a unui copil. Putem doar să o şlefuim puţin, atâta tot. Toate îmbunătăţirile pe care vom încerca să le aducem apoi caracterului său nu constituie decât un fel de dresaj. Exact acelaţi lucru se întâmplă cu sălbaticii: ajungem să îi educăm puţin, să îi învăţăm cum să mănânce, cum să se îmbrace, dar aceasta nu durează: odată ce s-au întors în tribul lor, ei redevin exact ceea ce erau înainte. Dacă un om este un criminal sau un sfânt, nimeni nu îl poate schimba; este posibil ca în mod superficial, pentru scurt timp să fie influenţat, dar în profunzime el va rămâne întotdeauna ceea ce este.

            Mulţi spun că acest plan nu este ştiinţific…. dar ei nu au dreptul să-l critice înainte de a-l încerca. Bineînţeles, nu se va aranja totul dintr-odată, este nevoie de mai multe generaţii dar prin această metodă umanitatea este salvată. Pitagora a pus în aplicare acest plan şi a muncit douăzeci şi cinci de ani pentru a crea o lume frumoasă cu oameni frumoşi. Şcoala pitagoreică de la Crotona a fost la timpul respectiv o mare realizare pentru umanitate. Dacă nu pornea războiul împotriva Crotonei, astăzi destinul umanităţii ar fi fost cu totul diferit. Şcoala a ars din temelii, discipolii au murit…. un vis frumos pentru umanitate a murit odată cu ei.

            Chiar dacă părinţii fac o lucrare susţinută de purificare, nu vor putea să scape de moştenirea slăbiciunilor şi a viiciilor pe care le-au primit de la proprii părinţi. Dar dacă sunt atenţi, deja la prima generaţie, în ciuda elementelor vicioase ce se vor strecura încă în copii lor, latura bună este cea care va ieşi în evidenţă. A doua generaţie va fi şi mai bună, a treia şi mai bună, şi puţin câte puţin, toate aceste elemente rele ce existau în trecut vor dispărea. Trebuie deci ca oamenii inteligenţi şi responsabili să se decidă să înţeleagă importanţa lucrării care se face în perioada sarcinii, şi cum o mamă instruită de legile spiritualităţii, înconjurată de grijă şi afecţiune, susţinută de condiţii materiale corespunzătoare, are posibilitatea de a forma nu numai corpul fizic al copilului, dar şi corpurile astral şi mental (adică corpul sentimentelor şi al gândurilor), cu ajutorul celor mai bune materiale.

            Bineînţeles, există nişte inconveniente datorate absenţei unei mame timp de mai multe luni, pe care le poate atrage după sine într-un cămin. Dar puţin mai multă iubire, inteligenţă şi bunăvoinţă vor permite mai uşor rezolvarea acestor probleme.

            O soră dintr-o fraternitate spirituală a mers să nască într-o clinică; într-o zi, în timpul unei conversaţii cu medicul, ea i-a spus că face parte dintr-un învăţământ spiritual unde i s-a spus că mama poate face o lucrare importantă cu ajutorul gândului asupra copilului care se va naşte. Ştiţi cum a reacţionat medicul? A izbucnit în râs şi a spus: ,,Gândiţi-vă, toate acestea sunt prostii! Ce credeţi că ar putea să facă gândurile mamei asupra copilului?” Vedeţi cam pe unde se situează unii medici? Şi mai spunem că aşteptăm lumină din partea acestor oameni….

            Este adevărat că anumiţi biologi care au făcut experienţe pe şoareci au descoperit că stările de frică şi de nelinişte trăite de mama şoarece în timpul gestaţiei se reflectau ulterior asupra progeniturii sale. Ei da, încă o dată vorbim despre şoareci! Se studiază şoarecii în loc să se studieze femeile care aduc de milioane de ani copii pe lume. Da, şoarecii îi învaţă pe oameni ce este adevărat şi ce este fals! S-au construit laboratoare pentru a se studia şoarecii şi se acordă o mare importanţă acestor laboratoare, în timp ce laboratoarele naturii care au fost create de la începuturi şi care sunt mult mai bine dotate decât laboratoarele oamenilor, nu mai contează! Avem nevoie de mărturii despre şoareci! Şoarecii vor fi cei care vor construi acum omenirea. Şi atunci, ce se întâmplă cu femeile? Dar este foarte jugnitor pentru ele! cum de nu sunt supărate?

            Lăsând şoarecii în pace, au fost observate anumite femei însărcinate, şi câţiva ani mai târziu au fost observaţi copiii: agitaţiile, tulburările, grijile mamei la o anumită lună de la sarcină se reflectau într-o anumită perioadă a vieţii copilului. Dar noi aşteptăm răspunsul de la şoareci, şi aşteptând, pământul s-a populat cu monştrii, întârziind astfel procesul de ameliorare al omenirii, de reeducare al întregii umanităţi cu câteva secole. Dacă ne ocupăm de şoareci, nu vom avea timp să învăţăm despre ce trebuie să facă femeile pe perioada sarcinii. Şi este atât de important.

            Cât mai repede, femeile trebuie să fie conştiente de această sarcină măreaţă pe care le-a încredinţat-o Creatorul. Femeile sunt deţinătoarele secretelor nemaiauzite prin care pot regenera omenirea! Dar câte ştiu asta? Luaţi aminte la misiunea voastră; pe de altă parte, bărbaţii să se ocupe să pregătească cele mai bune condiţii posibile pentru a duce la bun sfârşit această lucrare măreaţă şi magică.

            Multe femei vor spune: ,,De-a lungul secolelor am arătat iubire şi bunătate, dar bărbaţii nu ne-au înţeles, ne-au batjocorit.” Da, eu ştiu, majoritatea bărbaţilor se comportă ca nişte copii egoişti. Dar dacă ei sunt aşa, înseamnă că femeile sunt cele care nu au ştiut să-şi joace rolul de mame, nu au aplicat legile spirituale pe când îi purtau în pântece şi acum suportă consecinţele proastei lucrări pe care au făcut-o.

            Natura a dat femeilor puteri pe care ele nu le folosesc, de care, unele nu sunt nici măcar conştiente sau pe care le utilizează în mod greşit. Este mare nevoie acum ca ele să conştientizeze aceste puteri, să ştie că de ele depinde întreg viitorul speciei umane. Dacă femeile vor înţelege, ele vor constitui o putere deosebită în lume, nimic nu le va putea rezista. Dar ele trebuie să se unească pentru un ideal formidabil. Pentru moment ele sunt dezbinate, cu excepţia momentului în care este vorba de a seduce un bărbat şi a-l atrage în capcanele lor; de aceea ele nu sunt încă puternice cu adevărat. De acum înainte, trebuie ca toate femeile de pe pământ să se unească cu voinţa de a regenera omenirea. În pofida inteligenţei, a capacităţii lor, bărbaţii nu pot mare lucru în acest sens. Femeia, mama este cea care a primit această misiune întrucât natura i-a dat puterea de a influenţa copilul care se va naşte.

            De aceea rugăm şi cerem femeilor, viitoarele mame să devină conştiente de această misiune măreaţă, şi de asemenea să lumineze peste tot în lume fetele care sunt încă neştiutoare. Acest ideal, această dorinţă de a deveni folositoare, vă va umple inima, sufletul, spiritul. Vă veţi simţi mereu inspirate, destinse, bogate, fiindcă acest ideal de a contribui la bunăstarea omenirii vă va susţine, vă va hrăni. Atâta timp cât nu veţi avea acest ideal în sufletul vostru, nimic nu o să vă mulţumească; orice aţi avea, vă veţi afla mereu în aceeaşi stare de secătuire, de insatisfacţie. Numai această preocupare de a îndeplini misiunea pe care Creatorul a dat-o tinerelor, viitoarele mame, şi de a face ceea ce Cerul aşteaptă de la voi, vă va face strălucitoare, luminoase, fericite